Sunt dependentă de soțul meu - Jurnal de căsnicie | Comentarii articol
21/6/2018
Comenteaza / Pune o intrebare
✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️
Subiecte tratate:
Tema:
Ultimile 8 comentarii
se pare ca nu citeste nimeni acest saite
vreau sa imi depan si eu aici putin din necazul meu si poate cineva imi va da un sfat ce as putea sa fac ..am o fetitza de 3 anisori cu primul prieten cu care am fost impreuna 7 ani..toate lucrurile au fost bune si frumoase numai ca in cei 7 ani baiatul nu a lucrat deloc..era o persoana buna linistita,ascultatoare,iubitoare etc..dar eu radiam d nervi ptr faptul ca lui nu ai placea munka..eu am tinut casa masa fetitza si pe el timp de 7 ani..nu imi pare rau imi pare rau ca nu a fost sa fie..nemultumita de faptul ca nu muncea am renuntat si ne-am despartit..la ceva timp am inceput o relatie cu altcineva din care a rezultat inka un copil am un baietel de 3 luni..totul a fost bine si frumos pana aproape in momentul sa nasc aveam 6 luni cand au inceput certuri,venea tarziu de la servici fata de alta daca ,simteam cum ma minte si vedeam cum ascunde bani prin masina lui si prin alte parti,tipam si urlam de ce nu ajunge la timp acasa sau macar de ce nu ma suna sa imi spuna unde este caci vreau sa spun ca nici nu ma suna si nici nu imi raspundea daca il sunam eu..si eu inebuneam pe zi ce trece cu toate astea nam cedat de atunci ptr faptul ca ma gandeam ca mai am si fetitza si acum inka un copil si ptr faptul ca uneori sunt inebunita dupa el,uneori am senzatia ca nu pot trai si nu ma pot misca fara prezenta lui..atunci cand ajungea tarziu plangeam si disperam oare unde este ce face cu cine este,apoi vedeam ca sia ascus ceva bani prin masina sau stiu eu unde,mai atre plangeam mai tare tipam si fara nici un folos el parca imi si radea in fatza insa la scurt timp daca ma lua in brete sau se apropia d mine eram ca o pisicutza nu mai spuneam nimik,,insa atunci cand sunt sigura ma gandesc la toate astea si vad ca relatia scartie din toate partile zilele trecute a venit din noua tarziu din nou nu mia raspuns la telefon din nou bani gasiti in masina si din nou cearta plus pana sa vina acasa am avut senzatia ca vreau sa imi iau viata si ca nu mai pot trai asa plangeam si am luat un cutit am vrut sa imi tai venele dar nu am reusit caci nu mai sunt ascutite de foarte mult timp efectiv nici nu mia facut macar o zgarietura..am renuntat mam dus in baie sa caut ol lama si el d obicei nu se berbereste cu lama asa ca a,m scos o lama de la big si am dat cu ea pe una din vene din camera alaturata am auzit plansul bebelusului meu de 3 luni care am pus repede ceva pe mana ca imi curgea sange si am fugit la el mam uitat in ochi lui si am stiut ca nu fac bine sa imi doresc moartea ,,sunt foarte tanara am 24 d ani ..nu sunt nici schioapa si nici urata dar nu stiu de ce am ajuns pana aici sunt eu prea orbita d iubire sau dependenta d el sau ce se intampla de fapt..imi iubesc copilasi mai mult ca si viata mea sau mai bine spus mai presus de orice daca nu as fi auzit glasul lui acuma in momentul de fata nu mai scriam aici eram deja undela la ceva metri in pamant..dar un ingeras ca el ma oprit sa fac asta ..dupa ce am realizat ca nu e bine mam asezat pe scaun si am spus ca nu e bine ce fac ca am 2 copilasi frumosi si micutzi care merita sa traoesc ptr ei,problema este cum pot supravietui cand vad atatea minciu si atatea lipsuri de acasa ma streseaza ma terorizeaza gandurile si pur si simplu uneori simt ca ma omoara..de durere..am incercat sa fiu indiferenta dar nu am reusit din contra mai tare mam disperat si el parca uneori simt ca si mai extra face ceea ce face ca sa ma termine sau nu stiu daca asa ceva se mai numeste iubire..imi doresc sa plec dar ma gandesc ca am 2 copii si e foarte greu ,trebuie sa plec caci imi e frica sa nu imi sfarsesc viata in curand ceea ce nu imi doresc cel mai mult decat sa fiu in viata ptr copii mei..nu stiu daca sunt nebuna daca sunt geloasa sau daca am o obsesie ptr el..de asta miam dorit sa scriu pe acest forum..spera ca din putinul ce am povestit sa mi se raspunda cate ceva..va multumesc..
buna
mi-ar placea sa stam mai mult de vorba ID-ul meu de mess este isami2011@yyahoo.comCred ca am o solutie la problema ta.
Marea ta problema este ca nu ai servicu si nu socializezi cu femei.Alfel nu aveai nici un motiv sa afirmi ca esti dependenta de sot.lui ii convine situatia de dependenta? Afectiva,emotionala,financiara? sigur nu.trebuia sa spui ca vrei sa ii implementezi sentimentul de paternitate pe care nu il are si te guduri pe langa el chiar si atunci cand iti face rau... poateDaca el nu va accepta dependenta ta stii bine ce va urma: te va minti si insela la tot pasul,de fata cu tine chiar va face lucruri reprobabile sa iti reprimi acea
Problema : induiosatoare ,de altfel, a aparut la cateva zile dupa ce l-ai
draga mea te inteleg foarte bine dar asta nu inseamna ca ai dreptate.n-am sa-ti spun ca altele sa te duci la psiholog,probabil ai inteles deja asta.daca nu te gandesti la tine, gandeste-te la copilul tau,cata nevoie are de tine.iti spun ca nici eu n-as putea sa traiesc fara sotul meu,probabil as inebuni dar niciodata nu m-as gandi sa-mi iau viata si asta mai ales datorita faptului ca port in pantece un sufletel.ma voi stradui toata viata sa fiu sanatoasa si sa muncesc pentru el asa cum au facut-o si parintii mei pentru mine si asa cum e normal sa o faca orice parinte.crede-ma ca nu stiu ce as face fara sotul meu, care e totl, dar oricum nu mi-as lua viata.gandeste pozitiv si lupta.nu te lasa doborata de dragul copilului tau.
ai cel bun si mai important motiv sa traiesti:copilul pe care l'ai purtat,l'ai nascut si crescut pana acum.chiar crezi ca poate altcineva sa il iubeasca mai mult decat propria'i mama???bunicii sunt bunici iar sotul... dak tu zici ca ai disparea,ar putea foarte bine sa ii aduca o mama adoptiva(mai ales la cate ti'a facut).ai grija mare de copil:te'ai chinuit sa il aduci p lume... e cel mai bun lucru care ti s'a intamplat!
Scrie un comentariu